- 13
Luni, 7 aprilie 2025, în Sala Unirii a Universității de Stat din Moldova a avut loc un eveniment dedicat prezentării numărului special al revistei „Dialogica”. Articolele și dialogurile din Suplimentul la Nr. 1/2025 oferă o imagine amplă și detaliată asupra unor aspecte istorice, culturale și politice esențiale pentru consolidarea relațiilor dintre România și Republica Moldova, având ca punct central personalitatea lui Alexandru Marghiloman și rolul acestuia în evenimentele istorice majore de la începutul secolului XX. Evenimentul a beneficiat de participarea principalilor realizatori ai revistei, membrii colegiului științific și de redacție, precum și ai autorilor articolelor: dr. hab. Liliana Condraticova, dr. hab. Anatol Petrencu, dr. hab. Aliona Grati, dr. Natalia Procop, dr. Rodica Gotca și dr. Diana Dementieva, pe de o parte, și a studenților Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova, pe de altă parte. Evenimentul a fost organizat de Secția de Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Filozofie a USM.
Evenimentul a fost moderat de prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, care a subliniat nevoia de cunoaștere și asumare a adevărului istoric, în special privind Basarabia în contextul celui de-al Doilea Război Mondial și al tensiunilor geopolitice actuale. Cuvântul de salut a fost rostit de domnul dr. în istorie Igor Bercu, decan al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, care a apreciat importanța unor astfel de evenimente pentru cultura generală a studenților. Dr. hab. Liliana Condraticova a vorbit studenților despre colocviul desfășurat în zilele de 27-28 martie 2025, în Sala Unirii, dedicat temei Unirii Basarabiei cu România și rolului lui Alexandru Marghiloman, în calitate de prim-ministru în Regatul României, la înfăptuirea acesteia, cu participarea oamenilor de știință și cultură din Republica Moldova și orașul Buzău. Menționăm că în cadrul acestei conferințe a fost lansat suplimentul nr 1, 2025, care a fost prezentat la 7 aprilie celor care au ales să studieze istoria la USM.
Aliona Grati, dr. hab. prof univ, fondatorul și redactorul-șef al revistei, a prezentat publicația în datele ei generale – obiective, teme, periodicitate – și a vorbit despre cele trei suplimente (2022, 2023, 2025) apărute în urma colaborării dintre un cercetătorii din Republica Moldova și din orașul Buzău de-a lungul acestor ani. Potrivit domniei sale, recentul supliment al revistei a cuprins articole care abordează, în mod preponderent, relațiile umane și oficiale ale lui Alexandru Marghiloman cu personalități ale epocii, precum Regina Maria, Regele Ferdinand I, junimiștii P.P. Carp și Titu Maiorescu, politicienii Inculeț, Ciugureanu Halippa și Stere, precum și activitatea lui de filantrop sau orator.
Doctor Rodica Gotca a descris fiecare rubrică a revistei, evidențiind temele principale ale articolelor, precum și necesitate de a continua cercetările în această direcție. Temele principale ale dialogurilor și articolelor au fost: contextul istoric în jurul anului 1918, evenimentele de la 27 martie 1918, viața și activitatea lui Alexandru Marghiloman. Dialogul dintre Liliana Condraticova, Constantin Toma (primarul municipiului Buzău) și istoricul Anatol Petrencu a pus în evidență importanța colaborării culturale, educaționale și științifice între România și Republica Moldova. Constantin Toma a prezentat o strategie de dezvoltare ambițioasă pentru Buzău, vizând transformarea orașului într-un „oraș magnet” până în 2030, inspirându-se din modelele unor mari personalități istorice și contemporane.
Mai multe articole din volum sunt dedicate personalității lui Al. Marghiloman, un om politic conservator, implicat profund în actul Unirii Basarabiei cu România în 1918. Istoricul Jipa Rotaru a evidențiat maturitatea politică și diplomația acestuia în fața unei Românii devastate de război și lipsită de alternative. Gheorghe Calcan, prin analiza discursurilor lui Marghiloman, a subliniat complexitatea contextului intern și extern al Unirii, precum și colaborarea cu personalități basarabene precum Inculeț, Ciugureanu sau Halippa.
Mircea Tănase a explorat tratatul de pace de la București, semnat de Marghiloman în mai 1918, act controversat, dar necesar, pentru a salva statul român de la dezmembrare totală. Viorel Gheorghe a oferit o perspectivă asupra mentoratului politic exercitat de P.P. Carp și Titu Maiorescu asupra lui Marghiloman, contribuind astfel la formarea sa ca lider conservator de marcă. Alin Spânu a descris relațiile lui Marghiloman cu Regina Maria, reflectând diferențele de viziune politică și personală. Constantin I. Stan și Marius-Adrian Nicoară au relatat episodul tensionat al dării în judecată a Cabinetului Brătianu, semn că Marghiloman a fost adesea forțat să acționeze sub presiuni externe, asumând decizii grele pentru binele național.
Mai departe, sunt evocate personalități militare precum comandorul Virgil Al. Dragalina, activ în apărarea frontierei de la Nistru (1918–1919), sau se tratează implicarea lui Marghiloman în chestiuni de politică externă (complotul împotriva regelui Carol I). De asemenea, se aduce în atenție dimensiunea sa social-filantropică și susținerea armatei române la început de secol XX.
Pornind de la preocuparea lui Alexandru Marghiloman pentru creșterea cailor de rasă, articolul semnat de Aliona Grati reflectă modul în care această tradiție a fost susținută această și la Chișinău în secolul XX. Se prezintă istoria curselor de cai din Chișinău, evidențiind o dimensiune aristocratică și culturală a orașului. Dr. Diana Dementieva a analizat, din perspectivă sociocritică, modul în care publicațiile scriitorilor din perioada din preajma Unirii exprimă structuri de putere și ideologii comune legate de Unire, evidențiind specificul fiecărui context regional.
Articolul doamnei Liliana Condraticova prezintă demersul de reconstituire a Sălii Unirii din Clădirea Sfatului Țării, aflată într-un amplu proces de restaurare artistică și reparație. Inițiativa de restabilire a aspectului original al sălii, unde aveau loc ședințele istorice ale Sfatului Țării, are o valoare istorică, artistică și memorială considerabilă. Restaurarea implică o cercetare detaliată a structurii clădirii, pentru a verifica dacă pot fi eliminate elementele adăugate ulterior și pentru a identifica detalii decorative originale. În acest scop, s-au elaborat proiecte de consolidare și documentația necesară pentru restaurarea designului sălii în forma sa inițială.
După 1989, ne asigură domnul doctor Marius-Adrian Nicoară, figura lui Alexandru Marghiloman a fost reevaluată pozitiv, iar Buzăul, orașul său natal, i-a adus un omagiu amplu. Autoritățile au reabilitat domeniul său, au relansat cafeaua „Marghilomana” și au organizat evenimente culturale în memoria sa. Buzăul, devenit geoparc UNESCO, promovează activ patrimoniul local prin turism și educație. Recunoscut drept „Cel mai bun brand de oraș din Europa” în 2021, orașul își afirmă identitatea de „Oraș Deschis”. Colaborarea cu Chișinău continuă prin proiecte comune, culminând în 2025 cu omagierea centenarului morții lui Marghiloman și reabilitarea Sălii Unirii.
Acest număr al revistei „Dialogica” analizează nu doar personalitatea complexă a lui Al. Marghiloman și contribuția sa la istoria modernă a României, ci și legăturile profunde și actuale dintre Buzău și Chișinău, văzute ca o platformă comună de cooperare europeană în spiritul valorilor comune.
Publicația științifică „Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură” a fost fondată în 2019 la Universitatea Academiei „D. Cantemir” și în cadrul Secției de Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, primind acreditare științifică de tip B, ulterior de tip B+ și fiind inclusă în baze de date internaționale prestigioase în domeniul umanistic, precum ERICHPLUS, DOAJ, CEEOL, Copernicus etc. De-a lungul acestor ani, pe paginile revistei au publicat personalități din Republica Moldova, România, Polonia, Macedonia, Statele Unite ale Americii etc.
Dr. Natalia Procop
